Lebăda neagră
Balerina în negru se rotea, Pe acorduri imaginare, Cu o finețe regală. Sufletu-i fremăta de exaltare, În singurătatea multiplicată Din camera cu oglinzi. Când își culcă părul fraged Pe încheieturile-mpreunate, Simți cum viața i se aruncă la picioare; Iar când își părăsi scena anticipată, Purtând demnitate și foc în privire, Nu se mai temea de vreo întunecare Ce-ar putea să-i frângă misterul din fire. Sursa fotografiei